k1nd3r Administrator

Data inscrierii: 01/Aug/2012 Mesaje: 8
|
Trimis: 01/08/2012 18:27 Titlul subiectului: Am o conceptie gresita sau "toate la timpul lor" ? |
|
|
| Salut tuturor! Trec printr-o perioada ciudata, uneori explicata de logica mea, alteori alterata aproximativ total si cu urmari in mici negari de caracter. Ma consider un baiat normal insa ceilalti sunt de parere ca sunt misterios si greu de inteles doar din cauza ca am unele principii de viata (alimentatie sanatoasa, gandire efectiv libera si nu ingradita de pareri exterioare inutile, nu vad rostul unor chestii care duc la autodistrugere, gen alcool, tigari, narcotice, distractii repetate etc). Sa specific ca traiesc in colectivitate de la varsta de 14 ani deoarece am urmat cariera militara... in fine. Am avut cateva relatii scurte pana la varsta de 16 ani si ceva insa fara activitati sexuale (ceea ce mi se pare si normal), apoi in liceu am dat de o fata care nu arata extraordinar, insa din cauza starii sentimentale pe care mi-a instalat-o am ajuns sa o iubesc, fiind întâia mea dragoste. Am stat cu ea 2 ani jumate dintre care doar 1 an si ceva a fost ok restul timpului fiind doar o perioada de certuri repetate si despartiti+impacari (mai mult de 30-40 de repetari), vina era din partea amandurora insa ea ma insela iar eu nu am facut asa ceva. Intr-un final ne-am despartit, eu am ajuns la Bucuresti, iar aici, la inceput mi-a venit mai greu sa ma adaptez cu stilul de preferinte al fetelor insa pana in clipa de fata am avut nu stiu cate incercari de relatii (2,3 zile max 1 saptm) dar inca nu am gasit pe cineva care sa ma atraga in mod special. Vreau sa specific ca nu am intretinut relatii sexuale cu nici una dintre ele... chiar daca in unele cazuri ar fi fost extrem de simplu. Nu pot face sex, dragoste sau cum vreti sa-i spuneti cu o fata daca nu imi place din toate punctele de vedere... mi se pare inutil si consider ca imi bat joc de acea fata. Acum vine si problema mea, am stat 2 ani solitar si cu atatea esucuri in preferinte devin pe zi ce trece mai dezamagit si din siguranta si optimismul pe care il aveam candva tot mai cioplesc cate o bucatica in fiecare moment. Intr-adevar cand te grabesti prea mult te impiedici singur dar consider ca nu ma grabesc deloc si totusi nici un rezultat... am tot felul de activitati sportive, culturale care imi ocupa momentul insa uneori tot simt nevoia sa vorbesc cu cineva foarte apropiat, sa simt receptivitatea feminina, sa iubesc pe cineva. Am si cerinte mai mari din cauza ca si eu sunt la un anumit nivel dar nu cred ca asta e vina mea. Nu pot sta cu cineva incult sau care nu stie sa aiba grija de corpul ei doar pt a avea o relatie sau pt a-mi satisface nevoile sexuale. Adaug faptul ca am 22 de ani. Nu caut o rezolvare la problema mea, insa indiferent ce parere imi lumineaza mintea. Va multumesc! |
|